Acum paraşutismul a devenit o activitate accesibilă oricui. Înscrierile se pot face la orice club aparţinand de Aeroclubul Romaniei, pe aerodromele din majoritatea oraşelor mari, unde – pentru tinerii cu varste intre 18-23 de ani - cursurile sunt gratuite sau la cele privatede la Tuzla si Ploiesti, unde un salt costa in jur de 20 euro, dar conditiile de lucru sunt mai bune. Antrenamentul este structurat pe două segmente: unul teoretic ( sportivii invaţă o serie de lucruri despre caracteristicile tehnice ale viitorilor ‘prieteni’, paraşutele, despre pilotare, despre modalităţile de rezolvare a potenţialelor incidente şi felul in care condiţiile meteo influenţeaza zborul) şi unul practic (exerciţii fizice – de la alergări de rezistenţă la tracţiuni, dar şi simulări ale etapelor saltului cu paraşuta – de la mimarea saltului din avion, pană la deschiderea paraşutei de rezervă). La capitolul antrenament psihic – o latură extrem de importantă în acest sport – locul instructorului este luat, de cele mai multe ori, printr-o întelegere tacită ce datează din cele mai vechi timpuri ale acestui sport la noi in ţară, de paraşutiştii avansaţi. Între două beri, băute la cea mai apropiată carciumă, după antrenament, aceştia îşi povestesc cu mandrie aventurile de la salturi, trag concluzii pline de inţelepciune şi oferă sfaturi preţioase novicilor, de cele mai multe ori bagandu-i in sperieti. Astfel se leagă şi prietenia cu noii veniţi. Atmosferei de pe aerodrom i se poate da calificativul ‘foarte bine’…cel puţin pană începe etapa de zbor, iar stresul işi face efectul.